Divizorul canonic intr-un blow-up si alte proprietati

Moderator: Mihai Fulger

Post Reply
Mihai Fulger
Pitagora
Posts: 61
Joined: Tue Nov 06, 2007 4:24 am
Location: Ann Arbor, Michigan

Divizorul canonic intr-un blow-up si alte proprietati

Post by Mihai Fulger »

Fie X varietate nesingulara si Y o subvarietate neteda de codimensiune e.
Fie Z eclatarea (blow-up) lui X in lungul lui Y. Fie E divizorul exceptional si \( \pi:Z\to X \) aplicatia naturala.
Atunci:
1. \( K_Z=\pi^*K_X+(e-1)\cdot E \), unde \( K_X \) este un divizor canonic pe X
2. \( \pi_*(\mathcal O_Z(a\cdot E))=\mathcal O_X \) pentru orice \( a\geq 0 \). (asta e deja facut intr-un alt post, cel putin pentru a=0 sau 1). Pentru \( a\geq 0 \), \( \pi_*(\mathcal O_Z(-a\cdot E))={\mathcal I}^{a} \), unde \( \mathcal I \) este fascicolul de ideale al lui Y in X. Pentru partea aceasta, s-ar putea ca ipotezele de netezime sa fie mult prea puternice.
3. \( R^i\pi_*(\mathcal O_Z(-a\cdot E))=0 \) pentru orice \( a\geq 0 \) si \( i>0 \). Pentru partea aceasta, ipotezele sunt tocmai bune :)
claude
Arhimede
Posts: 5
Joined: Tue Apr 01, 2008 12:25 pm

Post by claude »

Am incercat sa pun in solutie niste referinte la Hartshorne, dar m-am plictisit intre timp, c-ar fi trebuit sa pun in fiecare paragraf. Sunt destule detalii care lipsesc, dar se pot gasi in Cap. 2, 3 din Hartshorne. La fel ca si multe din detaliile care nu lipsesc :).

In primul rand putem presupune ca \( e\geq 2 \), altfel \( \pi \) este izomorfism si afirmatiile de la 1, 2, 3 care sunt adevarate (adica totul in afara de prima parte din 2) se verifica usor.

1. Aratam mai intai ca \( Pic(Z)\simeq Pic(X)\oplus\mathbb{Z} \). Avem un sir exact (II.6.5)
\( \mathbb{Z}\rightarrow Pic(Z)\rightarrow Pic(Z-E)\rightarrow 0 \)
unde prima aplicatie este \( 1\mapsto E \), iar cea de-a doua este aplicatia de restrictie. Compozitia \( Pic(X)\stackrel{\pi^*}{\rightarrow}Pic(Z)\rightarrow Pic(Z-E) \) este un izomorfism pentru ca \( \pi \) induce un izomorfism intre \( X-Y \) si \( Z-E \), iar restrictia \( Pic(X)\rightarrow Pic(X-Y) \) este un izomorfism (\( Y \) are codimensiune cel putin \( 2 \)). Deci ramane sa aratam ca \( \mathbb{Z}\rightarrow Pic(Z) \) este injectiva.

Daca \( \mathcal{I} \) este fascicolul de ideale al lui \( Y \), atunci \( \mathcal{I\prime}=\pi^{-1}\mathcal{I}\cdot\mathcal{O}_Z \) este fascicolul de ideale al lui \( E \). Imaginea inversa a lui \( E \) (\( i^*E \), unde cu \( i \) am notat incluziunea \( E\rightarrow Z \)) in \( Pic(E) \) este \( \mathcal{I\prime}/\mathcal{I\prime}^2=\mathcal{O}_E(1) \) (II.8.24) care nu are ordin finit in \( Pic(E) \) (local este \( \mathcal{O}(1) \) intr-un spatiu proiectiv). Sunt cateva detalii de dat legate de ultimele afirmatii, dar ar lungi prea mult demonstratia :) Ce e important e ca \( E \) este de fapt fibratul proiectiv (nu stiu daca e corect termenul) asociat fibratului \( \mathcal{I}/\mathcal{I}^2 \) pe \( Y \).

Acum ca avem izomorfismul \( Pic(Z)\simeq Pic(X)\oplus\mathbb{Z} \), vom arata ca \( \omega_Z=\pi^*\omega_X\otimes\mathcal{O}_Z((e-1)E) \), adica 1 scris multiplicativ (am notat cu \( \omega \) fibratul canonic). Din faptul ca \( \pi \) induce un izomorfism intre \( Z-E \) si \( X-Y \), si din izomorfismul \( Pic(X)\simeq Pic(X-Y) \) provenit din restrictie, este imediat faptul ca \( \omega_Z=\pi^*\omega_X\otimes\mathcal{O}_Z(qE) \) pentru un \( q \). Acum daca luam puterea exterioara de rang maxim in sirul exact
\( 0\rightarrow\mathcal{I\prime}/\mathcal{I\prime}^2\rightarrow i^*\Omega_Z\rightarrow\Omega_Y\rightarrow 0 \)
(am notat cu \( \Omega \) fascicolul de diferentiale) obtinem ca \( i^*\omega_Z=\mathcal{O}_E(1)\otimes\omega_E \), deci \( \omega_E=\pi^*\omega_X\otimes\mathcal{O}_E(-q-1) \) (pentru ca \( \mathcal{I\prime}=\mathcal{O}_Z(-E) \), deci \( \mathcal{O}_E(1)=\mathcal{I\prime}/\mathcal{I\prime}^2=\mathcal{I\prime}\otimes\mathcal{O}_E=i^*(\mathcal{O}_Z(-E)) \); \( \pi \) in ultima formula reprezinta de fapt restrictia lui \( \pi \) la \( E \), iar \( \omega_X \) este imaginea inversa pe \( Y \) a fibratului canonic de pe \( X \)). Acum daca luam un deschis afin \( U \) in \( Y \) pe care \( \omega_X \) e trivial si \( \mathcal{I}/\mathcal{I}^2 \) e liber, \( \pi^{-1}(U) \) este un spatiu proiectiv de dimensiune \( e-1 \), deci \( \omega_E \) este \( \mathcal{O}(-e) \) pe \( \pi^{-1}(U) \), de unde \( q=e-1 \).

2. Prima parte rezulta din ce-a demonstrat Alexandru intr-un alt post: \( aE \) e efectiv, are imaginea de codimensiune cel putin \( 2 \), \( \pi \) e propriu si birational, \( X \) e normal. Pentru ce-a de-a doua parte vom face inductie dupa \( a \). Consideram sirul exact

\( 0\rightarrow\mathcal{O}_Z(-E)\rightarrow\mathcal{O}_Z\rightarrow\mathcal{O}_E\rightarrow 0\ (1) \)

si tensorizam cu \( \mathcal{O}_Z(-aE) \). Obtinem
\( 0\rightarrow\mathcal{O}_Z(-(a+1)E)\rightarrow\mathcal{O}_Z(-aE)\rightarrow\mathcal{O}_E(a)\rightarrow 0 \)
Cum \( R^1\pi(\mathcal{O}_Z(-(a+1)E))=0 \) (din 3), aplicand \( \pi^* \) obtinem din sirul lung de coomologie
\( 0\rightarrow\pi_*\mathcal{O}_Z(-(a+1)E)\rightarrow\pi_*\mathcal{O}_Z(-aE)\rightarrow\pi_*\mathcal{O}_E(a)\rightarrow 0 \)
Cum \( \pi_*\mathcal{O}_E(a)=\mathcal{I}^{a}/\mathcal{I}^{a+1} \) (II.7.11 plus faptul ca \( E \) e fibrat proiectiv) concluzia e imediata.

3. Problema e locala pe \( X \), deci putem presupune ca \( X=Spec(A) \), idealul corespunzator lui \( Y \) are \( r \) generatori \( a_1,...,a_e \) si \( I/I^2 \) e liber de rang \( e \). Atunci \( Z=Proj(S) \) unde \( S=\bigoplus_{n\geq 0}I^n \) si fascicolul de ideale al lui \( E \) este \( \mathcal{O}(1) \). Avem de demonstrat in acest caz ca \( H^{i}(Z,\mathcal{O}(a))=0 \) pentru \( i>0 \) si \( a\geq 0 \). Notam cu \( I_{+} \) idealul \( \bigoplus_{n>0}I^{n} \). E clar ca \( I_{+} \) e generat de \( a_1,...,a_e \).

Coomologia fascicolelor \( \mathcal{O}(n) \), \( n\in\mathbb{Z} \) este calculata din complexul de \( S \)-module graduate

\( \prod S_{a_i}\rightarrow\prod S_{a_ia_j}\rightarrow...\rightarrow S_{a_1...a_e}\ (2) \)

(in grad \( n \) avem coomologia fascicolului \( \mathcal{O}(n) \)). Notam \( X\prime=Spec(S) \), \( Y\prime=V(I_+)\subset X\prime \), \( U\prime=X\prime-Y\prime \). Este clar ca (2) calculeaza coomologia fascicolului \( \widetilde{S} \) pe \( U\prime \) (este complexul Cech asociat unei acoperiri cu deschisi afini). Din sirul lung de coomologie cu suporti in \( Y\prime \) obtinem

\( H_{Y\prime}^i(X\prime,\widetilde{S})\rightarrow H^i(X\prime,\widetilde{S})\rightarrow H^i(U\prime,\widetilde{S})\rightarrow H_{Y\prime}^{i+1}(X\prime,\widetilde{S})\ (3) \)

Cum \( X\prime \) e afina, \( H^i(X\prime,\widetilde{S})=0 \) pentru \( i>0 \) si un fapt simplu de coomologie locala spune ca \( H_{Y\prime}^{i}(X\prime,\widetilde{S})=0 \) pentru \( i<depth_{I_+}(S) \). Vom arata ca \( (a_1,...,a_e) \) formeaza un sir regulat pe \( S \), de unde va rezulta ca \( depth_{I_+}(S)=e \) si din (3) \( H^i(U\prime,\widetilde{S})=0 \) pentru \( 1\leq i<e-1 \). Obtinem astfel ca \( H^i(Z,\mathcal{O}(n))=0 \) pentru \( i=\overline{1,e-2} \) sau \( i\geq e \) si orice \( n \). Ramane de aratat ca in grad \( n\geq 0 \) (de fapt \( n\geq 1-e \)) ultimul morfism din (2) este surjectiv, ceea ce este evident.

Faptul ca \( (a_1,...,a_e) \) e sir regulat este echivalent cu injectivitatea aplicatiilor \( I^n/JI^{n-1}\stackrel{\cdot a_i}{\rightarrow}I^{n+1}/JI^{n} \) pentru \( J=(a_1,...,a_{i-1}) \), \( n\geq 1 \) (aici \( I,J \) sunt ideale in \( A \)). Trebuie deci sa aratam ca daca \( f\in I^n \) si \( a_if\in JI^n \), atunci \( f\in JI^{n-1} \). Cum \( a_i\notin J \) rezulta ca \( f\in J \), deci \( f\in J\cap I^n \), asa ca e suficient sa aratam ca \( J\cap I^n=JI^{n-1} \). Incluziunea de la dreapta la stanga e evidenta. Vom demonstra egalitatea prin inductie dupa numarul de generatori ai lui \( J \). Daca \( J=0 \) nu e nimic de aratat. Pentru pasul de inductie, fie \( x\in J\cap I^n \). Stim ca in \( A/(a_1) \) avem egalitatea celor doua ideale, deci \( x-a_1y\in JI^{n-1} \) pentru un \( y \), adica \( a_1y\in J\cap I^n \). Cum \( \oplus_{n\geq 0}I^n/I^{n+1} \) este inel de polinoame, inmultirea \( I^n/I^{n+1}\times I^m/I^{m+1}\rightarrow I^{n+m}/I^{n+m+1} \) e injectiva, deci daca \( x\in I^n \), \( y\in I^m \) si \( xy\in I^{n+m+1} \) atunci \( x\in I^{n+1} \) sau \( y\in I^{m+1} \). Cum \( a_1\notin I^2 \) si \( a_1y\in I^n \) rezulta ca \( y\in I^{n-1} \) si inductia e completa.
Post Reply

Return to “Geometrie algebrica”